O lume rasturnata

Am  descoperit , gratie unui alt bloger – http://blogu-paulvarahil.blogspot.ca , un post de blog interesant :
http://bunea.ca/castor-versus-zimbru/

Iar acolo sunt cateva paragrafe care definesc destul de bine ce am simtit de fiecare data la intoarcerile (reale sau virtuale ) catre Romania .
„România e o ţară în care nimeni şi nimic nu e real, unde aproape totul e un joc de aparenţe şi imagine, unde media are ca scop manipularea opiniei publice prin divertismente balcanoide şi submentale. Sînt câteva insule de gândire critică dar sînt marginale şi nu au deloc vizibilitate. România e un cabaret şi o miştocăreală continuă.”
„Ceea ce e simptomatic pentru România. Românii se cred liberi. Dar mai mult decât aceste exemple edificatoare sînt nenumărate alte exemple care ilustrează blocajul mental românesc, tipic unui comportament de sclav şi de bestie adormită sub somnul raţiunii. Peste 80% din români declară că au credinţe religioase şi apartenenţă la ortodoxism. Dar calitatea reală a credinţei e îndoielinică. Românii cred în Dumnezeu,  în limbaj popular şi infantil se spune Doamne-Doamne, nu din convingere lăuntrică ci din tradiţie şi rutină, iar apoi din faptul că sînt în continuare manipulaţi în mod grobian de Biserica Ortodoxă, pentru că “aşa se cuvine” şi pentru că asta e alternativa morală la sistemul social-politic ticălos.”
„Canadienii triază imigranţii după un sistem pervers numit “experienţă de muncă candiană”. Dacă nu o ai, şi nu ai cum să o ai, nu ţi se oferă acelaşi statut. Am dispreţuit sistemul până l-am înţeles. Nu e un fel al Canadei de a îţi spune că eşti inferior sau diferit, este un fel de a spune că vrem să fii ca noi, vrem să te comporţi ca noi, vrem să ne respecţi regulile.Ceea ce în principiu e okay. Odată înţeleasă formula asta, aproape orice ascensiune profesională e posibilă.Majoritatea imigranţilor care eşuează în Canada eșuează din pricina eşecului de a înţelege şi internaliza formula de mai sus. Sînt nenumărate exemple de imigranţi din cei recenţi, inclusiv români, care trăiesc în lamentare şi ipocrizie. „
„La ultima vizită am văzut un melanj absurd de antreprenoriat feroce, de predici urlate din biserici în tot cartierul, grupuri minuscule care protestau împotriva proiectului Roşia Montană, alte grupuri poate şi mai minuscule care încercau să emuleze mişcarea Ocuppy, am văzut sărăcie cruntă, oameni care nu îşi permit să cumpere mâncare, am văzut şi bogăţie nesimţit de opulentă şi sfidătoare, pe care media o promovează ca o măsură de calitate morală şi de succes. Am văzut şi oameni oneşti şi mult tăcuţi.”

Da .Multe adevaruri spuse in maniera englezeasca  :”straight” …fara ocolisuri . Jos palaria ! 

Multi incearca sa ne acuze pe cei ce simtim aceste lucruri vis a vis de Romania . Dar nu e vina mea ca Romania se indreapta pe acest drum …Nu eu am impins-o acolo . 
Ce simti nu se poate schimba la comanda .
De curand . pe facebook . incerc sa ii explic unei pustoaice ca sexualitatea agresiva nu este o metoda normala de advertising decat cel mult pentru prostituate ,case de toleranta si industria legata de sex  . Ca nu vrei ca romancele sa fie percepute pentru calitatile sexy/porno . Mai ales ca domeniul in cauza era aviatia . 
Atat de obisnuiti sunt tinerii din Romania cu sexualitatea agresiva incat nici nu o percep altfel decat o normalitate . Pur si simplu nu intelegea ce este gresit …Este greu sa le explici ca normalul lor nu e normal .E o lume rasturnata …