…anii 80

Draga mea Petruta , iti mai aduci aminte anii aceia 80 … anii in care faceam retete nascute din privatiune si saracie si foame … da , se vor gasi destepti care sa zica :nimeni nu a murit de foame in Romania . Nu , poate nu , dar saracia cu care trageam de fiecare aliment luat pe cartela nu am sa o uit niciodata .
Ieri m-am apucat sa fac o prjitura cu fructe :mure , caise , pepene galben … de mila lor ca se stricau in frigider daca le mai lasam o zi…
Si am inceput sa sparg ouale pentru un pandispan , asa in nesimtire , fara mila …brusc in memorie mi-a revenit o reteta pe care o faceam in primii nostri ani de femei maritate 🙂 : reteta de prajitura cu fructe care incepea cu UN OU , parca 7 lingurite de ulei (ca si asta era pretios , tot pe cartela ), 7 de zahar.. nu mi-o mai aduc bine aminte dar oricum era reteta de saracie … Dintr-un pui faceam vreo trei feluri de mancare de aveam toata saptamana si asta la toata familia …Ce vremuri aiurea … Acum ma uit urat la ai mei ca arunca mancarea de plictiseala …Sta ciocolata cu lunile prin casa nemancata …au ajuns la saturatie …
Petruta …. anii aceia aveau farmecul lor dar nu i-as mai vrea inapoi .
Doar entuziasmul cu care incercam retete ale saraciei … si cum dramuiam ratiile de ulei , zahar , oua , carne …cum incercam sa ne crestem copii privind cu jind la pozele din putinele reviste straine care ajungea pe la noi …
Si la tine ma purtau gandurile ieri pentru ca vrand ,nevrand anii aceia imi sunt legati de tine…cu tine am invatat cum sa crestem odraslele . Si tot la tine ma purtau gandurile aruncand un ochi pe raftul cu lapte de la supermarket plin de produse fara lactoza … erau ani in care stiu ca ai fi dat o avere sa le ai pentru morcoveata .
Morcoveata e om mare acum si nu stie cum s-a chinuit biata mama-sa :))
Dupa ce am terminat ieri prajitura , am taiat-o si 3/4 am bagat-o la congelator … cine sa o manance daca aripa tanara , toti patru , sunt plecati in Puerto Plata … Ne-a placut atat de tare incat i-am trimis  si pe ei … Andra debi astepta sa se intalneasca cu delfini si sa inoate cu ei … Stiu ca ti-a fost draga …deeh slabiciunea de mama cu baieti …dar si ea tinea la tine (sau la borsul tau cu perisoare pe care il pomeneste si acum 🙂 )
Noi sa fim sanatoase ca in rest …

Anunțuri

3 gânduri despre „…anii 80

  1. Dodo, m-ai emotionat!Asa e ,ma cuprimde tristetea cand ma gandesc cum dramuiam totul ca,copiilor nostri sa nu le lipseasca nimic.Entuziasmul,tineretea,responsabilitatea de a creste copii frumos si sanatos ne-au facut sa nu constientizam greutatile prin care treceam.Dar sa fim mandre ,copiilor nostri nu le-a lipsit nimic si am stiut sa-i educam frumos ,acum culegem roadele tineretii!Pe Andruta ,o astept la un bors de perisoare si acum imi este la fel de draga,este valabil si pentru Cristi,atat de drag imi era ca il furam si il aduceam ,la mine,acasa.Datorita lui m-am hotarat sa il am pe Cata!P.S Nu-mi mai aduc aminte de reteta ,saracacioasa ,cu fructe,cred ca,nici nu mai vreau!

  2. Dodo,m-ai emotionat!Ai dreptate,ne dramuiam fiecare aliment ,copiilor nostri nu trebuia sa le lipseaca nimic si nu le-a lipsit!Entuziasmul,tineretea si responsabilitatea de a ne creste copii ,ne faceau sa nu constientizam la ce caruta ne inhamasem.Da,Dodo,ne duceam la Cluj sa procuram laptele fara lactoza,vital pentru Morcoveata si faceam troc ,dadeam canistre cu benzina sa obtinem acest lapte care,pentru noi,era aur curat!Andra si Cristi au fost ,ca si copii mei ,mi-au fost si imi sunt dragi!mai tii minte cand il furam pe Cristi si il aduceam,la mine,acasa? Datorita luiCristi a venit pe lume Cata,el m-a facut sa-mi mai doresc ,inca,un copil.Chiar daca ne-am crescut copii in acea perioada nefasta ,am stiut sa le dam o educatie buna ,curata si acum ne mandrim cu copii nostri.Va astept la un bors de perisoare……..sau mai bine vin,eu,la voi sa-l fac!Dodo,eu zic ,ca am avut o prietenie frumoasa,bazata pe sinceritate nu pe interes cum sunt prieteniile acum,nu tin minte sa fi fost ,vreodata,invidioase una pe cealalta!P.S:Acea reteta,saracaciaosa,de prajitura cu fructe face parte din tineretea noastra dar nu mi-o mai amintesc sau nu vreau sa mi-o mai amintesc!

  3. Nu …cred ca invidia nu a fost niciodata intre noi …am avut intodeauna acel respect una pentru cealalta , indiferent de intamplarile vietii … Cat despre borsul de perisoare …astept sa vi sa il faci 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s