O luni mai trista decat o plecare …

Nu exista cuvinte pentru  tristetea de azi . Cum am putea sa privim cum arde frumusetea , istoria , spiritualitatea fara sa ne simtim atat de devastati ?

Iubesc acel loc intr-un fel pe care nu il pot definii . E locul meu de suflet . L-am batut de atatea ori incat mi-a intrat in memoria mea afectiva .  In fata acelui loc nu puteai decat sa iti cobori genunchii catre pamant . Maretie si frumusete , o frumusete care doare acum .

Ard secole de istorie . Si-mi plange sufletul fara liniste . Pentru ca iubesc acel loc cu patima.

Le Temps des Cathédrales

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.